Pe copilul tău îl doare capul? Crezi că durerea poate fi de cauză oftalmologică? Atunci când copilul se plânge de dureri de cap, părinții presupun frecvent că durerea este de natură oculară, acesta fiind unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la consult oftalmologic. În multe cazuri acest lucru este adevărat, durerile de cap fiind provocate de probleme de vedere necorectate, care solicită excesiv ochii. Pe de altă parte, există și alte cauze extraoculare mult mai grave care conduc la cefalee, de aceea este necesară o evaluare medicală atentă pentru stabilirea diagnosticului corect.
Durerea de cap sau cefaleea, reprezintă una dintre cele mai frecvente acuze întâlnite în rândul copiilor de vârstă școlară. Ea este determinată de efortul vizual excesiv sau de prezența unor tulburări de vedere necorectate. Aceasta apare în special în contextul activităților care solicită intens vederea, precum cititul, scrisul sau utilizarea dispozitivelor electronice.
Principalele afecțiuni oftalmologice care pot da dureri de cap sunt:
- Vicii de refracție necorectate
Viciile de refracție (miopia, hipermetropia și astigmatismul) necorectate corespunzător prin ochelari sau lentile de contact, reprezintă motivul cel mai frecvent pentru care pe copil îl doare capul. Din punct de vedere fiziologic, aceste tulburări apar atunci când sistemul optic al ochiului nu focalizează imaginea în mod precis pe retină, ceea ce determină o imagine neclară și necesitatea unui efort vizual suplimentar, astfel:
- în miopie, obiectele situate la distanță sunt neclare
- în hipermetropie, vederea de aproape este dificilă (uneori și vederea la distanță)
- în astigmatism, imaginea este distorsionată la orice distanță
În toate aceste situații creierul încearcă permanent să „clarifice” imaginea, iar durerea de cap apare prin suprasolicitarea mecanismelor de focalizare și a musculaturii intraoculare.
- Astenopie (oboseală oculară)
Astenopia acomodativă este, pe scurt, oboseala ochilor cauzată de efortul excesiv de a focaliza imaginea, mai ales la vederea de aproape și este o afecțiune tot mai des întâlnită în contextul utilizării zilnice a tehnologiei.
Atunci când citim mult sau petrecem perioade lungi în fața ecranelor, solicităm în mod excesiv mușchiul responsabil de focalizare (mușchiul ciliar) care rămâne contractat mai mult timp. Această suprasolicitare poate determina apariția unei false miopii temporare, adică o dioptrie negativă care se suprapune peste cea reală, afectând acuitatea vizuală. Iluminarea inadecvată și pauzele insuficiente în timpul efortului vizual prelungit de aproape, contribuie la aparitia astenopiei.
- Tulburări de convergență / insuficiență de convergență
Convergența oculară reprezintă capacitatea ochilor de a se îndrepta simultan spre interior (spre nas), pentru a focaliza un obiect aflat la o distanță mică. Acest lucru contribuie la suprapunerea imaginilor provenite de la cei doi ochi pentru a vedea o imagine unică, clară și pentru a percepe profunzimea și structura tridimensională a obiectelor.
Insuficiența de convergență reprezintă o tulburare a vederii binoculare care apare atunci când ochii nu reușesc să mențină convergența adecvată în timpul privirii de aproape, ceea ce duce la un efort vizual crescut și poate provoca simptome precum vedere dublă, oboseală oculară sau dureri de cap.
- Strabism latent (forii decompensate)
Foria reprezintă un strabism latent, adică o tendință a ochilor de a devia din poziția lor normală, deviație care este ținută sub control și corectată automat de creier atunci când amândoi ochii sunt deschiși. Tipuri comune de forii sunt:
- exoforia – tendința ochilor de a devia spre exterior/tâmple
- esoforia – tendința ochilor de a devia spre interior/nas
- hiper/hipoforia – tendința unui ochi de a devia în sus sau în jos
Atunci când acest mecanism compensator este suprasolicitat, foria se poate „decompensa”, strabismul devine vizibil, manifest, iar pacientul asociază vedere dublă sau încețoșată, dificultăți de concentrare și dureri de cap.
Ce caracteristici are cefaleea de origine oftalmologică?
Durerea de cap de cauză oculară prezintă anumite caracteristici specifice:
- are localizare frontală sau perioculară
- este de intensitate ușoară până la moderată
- apare spre finalul zilei sau după activități vizuale prelungite, de aproape
- se ameliorează după repaus vizual sau după corectarea afecțiunii oculare
- se poate asocia cu vedere încețoșată, oboseală oculară sau senzație de ochi „grei”
Cum se pune diagnosticul și cum se tratează?
Diagnosticul se stabilește după o discuție atentă cu părintele și copilul, după observarea comportamentului vizual al copilului și efectuarea unui consult oftalmologic complet, care presupune obligatoriu evaluarea refracției oculare după administrarea picăturilor pentru dilatarea pupilei.
Tratamentul presupune prescripția de ochelari pentru a corecta viciile de refracție existente, reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, pauze regulate în timpul activităților vizuale. În majoritatea cazurilor, simptomatologia se ameliorează rapid după corectarea defectului de vedere.
Apariția cefaleei de cauză oftalmologică la copil poate fi prevenită prin efectuarea controalelor oftalmologice periodice, menținerea unei distanțe corecte față de caiet sau ecran, folosirea unei iluminări adecvate în timpul cititului/scrisului, dar și prin respectarea pauzelor vizuale și reducerea timpului petrecut pe ecrane.
Durerea de cap de cauză oftalmologică la copil este o afecțiune frecvent întâlnită, dar adesea subdiagnosticată. Recunoașterea timpurie a semnelor și adresarea către medicul oftalmopediatru, permit instituirea unui tratament eficient. Astfel, se pot îmbunătăți semnificativ confortul copilului, performanța școlară și calitatea vieții acestuia.
Vă așteptăm la consultație!
