Ați avut de multe ori o durere de cap căreia să nu ii găsiți cauza?
Cefaleea (durerea de cap) este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienții solicită ajutor medical. În majoritatea cazurilor, aceasta nu ascunde o patologie gravă, fiind declanșată de stres, oboseală, anumite alimente, alcool, deshidratare sau tensiune musculară.
Cefaleea este de mai multe tipuri, dar ceea ce mulți pacienți nu știu, este că se poate datora și anumitor afecțiuni oculare. Un medic oftalmolog poate identifica rapid dacă cefaleea este determinată de o afecțiune oculară sau dacă sunt necesare investigații suplimentare la alte specialități.
Cefaleea de tensiune
Cea mai frecventă cauză a durerilor de cap o reprezintă tensionarea mușchilor scalpului și gâtului. Acest tip de durere de cap se numește cefalee de tensiune. Puteți simți o senzație de presiune sau o durere surdă în frunte și tâmple, în jurul ochilor sau la nivelul gâtului. Dormitul sau statul îndelungat într-o poziție incomodă, cititul sau efectuarea altor activități care necesită concentrare prelungită, scrâșnirea dinților în timpul somnului precum și mestecarea gumei de mestecat pentru o perioadă lungă de timp, pot duce la apariția acestui tip de cefalee. Majoritatea durerilor de cap cauzate de tensiune dispar în câteva ore.
Migrena
Este un alt tip comun de durere de cap și este de obicei mai intensă decât cefaleea de tensiune, fiind resimțită mai degrabă ca o durere pulsatilă, adesea pe o parte a capului (hemicranie). Ea poate dura de la câteva ore până la câteva zile și poate asocia o sensibilitate crescută la lumină, la sunete și mirosuri sau chiar grețuri și vărsături, ceea ce afectează semnificativ calitatea vieții pacientului. Multe persoane care suferă de migrene au simptome vizuale care preced apariția durerii. Acest fenomen se numește aură vizuală și se poate manifesta prin vederea unor zig-zaguri colorate, a unor lumini sclipitoare sau intermitente care pâlpâie într-o parte a câmpului vizual. Nu se cunosc exact mecanismele de apariție a migrenei, dar cei afectați ajung să identifice anumiți factori declanșatori și ulterior încearcă pe cât posibil să îi evite.
Afecțiuni oculare care pot da dureri de cap:
- Viciile de refracție necorectate
Miopia, hipermetropia și astigmatismul pot determina dureri de cap atunci când nu sunt corectate corespunzător, mai ales la persoanele care petrec mult timp citind sau lucrând în fața ecranelor.
În astfel de cazuri imaginea nu este focalizată corect pe retină:
- în miopie, obiectele situate la distanță sunt neclare
- în hipermetropie, vederea de aproape este dificilă (uneori și vederea la distanță)
- în astigmatism, imaginea este distorsionată la orice distanță
În toate aceste situații creierul încearcă permanent să „clarifice” imaginea, iar durerea de cap apare prin suprasolicitarea mecanismelor de focalizare și a musculaturii intraoculare. Este una dintre cele mai frecvente cauze identificate la consultul oftalmologic.
2. Astenopia sau oboseala oculară
În contextul utilizării prelungite a dispozitivelor digitale, astenopia acomodativă este tot mai frecventă. Este un tip specific de disconfort vizual care apare ca urmare a folosirii excesive a anumitor mușchi intraoculari, fiind o problemă comună ce afectează persoane de toate vârstele.
Atunci când petrecem perioade lungi în fața ecranelor, solicităm constant acest mecanism de acomodare vizuală, iar mușchiul ciliar este suprasolicitat. Această suprasolicitare poate determina apariția unei false miopii temporare, adică o dioptrie negativă care se suprapune peste cea reală, afectând acuitatea vizuală. Iluminarea inadecvată și pauzele insuficiente în timpul efortului vizual prelungit de aproape, contribuie la aparitia astenopiei.
Durerea de cap cauzată de oboseala oculară este de obicei o durere surdă, constantă, de intensitate ușoară spre moderată, localizată în zona frontală sau în spatele ochilor. Aceasta apare adesea după perioade lungi de lucru la computer sau după citit îndelungat, manifestându-se ca o senzație de presiune, însoțită de ochi uscați, usturime sau vedere încețoșată.
- Insuficiența de convergență
Convergența oculară reprezintă capacitatea ochilor de a se îndrepta simultan spre interior (spre nas), pentru a focaliza un obiect situat la apropiere. Acest lucru contribuie la suprapunerea (fuziunea) imaginilor provenite de la cei doi ochi pentru a vedea o imagine unică, clară și pentru a percepe profunzimea și structura tridimensională a obiectelor (vederea stereoscopică).
Când acest mecanism este deficitar (ca în insuficiența de convergență), mușchii extraoculari sunt suprasolicitați, apare oboseală vizuală intensă și dureri de cap în zona frunții sau în jurul ochilor. Această cefalee este însoțită uneori de vedere dublă (diplopie) intermitentă, vedere încețoșată, amețeli sau dificultăți de concentrare, care apar de obicei după perioade lungi de citit sau de utilizare a dispozitivelor digitale. Diagnosticul se stabilește în cadrul unei consultații oftalmologice complete.
- Strabismul latent (foria decompensată)
Foria reprezintă un strabism latent, adică o tendință a ochilor de a devia din poziția lor normală, deviație care este ținută sub control și corectată automat de creier atunci când amândoi ochii sunt deschiși.
Tipuri comune de forii sunt:
- exoforia – tendința ochilor de a devia spre exterior/tâmple
- esoforia – tendința ochilor de a devia spre interior/nas
- hiper/hipoforia – tendința unui ochi de a devia în sus sau în jos
Atunci când acest mecanism compensator este foarte solicitat, foria se poate „decompensa”, strabismul devine vizibil, iar pacientul asociază vedere dublă/încețoșată, dificultăți de concentrare și dureri de cap.
- Glaucomul (atacul de glaucom)
Glaucomul este o boală cronică în care presiunea intraoculară crescută afectează nervul optic. Este o afecțiune progresivă care, dacă nu este depistată și tratată la timp, poate duce la pierderea permanentă a vederii.
În glaucomul cu unghi deschis de obicei pacientul este asimptomatic. Dar există și glaucom cu unghi închis în care irisul poate bloca complet unghiul de drenaj, determinând creșterea rapidă a presiunii intraoculare și simptome zgomotoase precum durere oculară severă, cefalee intensă, unilaterală, greață, vărsături, vedere încețoșată sau observarea unor halouri colorate. Această situație se numește atac de glaucom și este o urgență medicală care necesită prezentarea imediată la medicul oftalmolog și tratament de urgență, altfel pacientul își pierde vederea.
- Uveita / iridociclita
Uveita reprezintă inflamația tractului uveal, adică stratul ocular format din iris, corp ciliar și coroidă, și poate determina durere de cap prin mai multe mecanisme legate de inflamația intensă, în special în formele de uveită anterioară. Cefaleea este adesea resimțită ca o durere surdă, care poate iradia spre tâmple sau frunte, fiind localizată de aceeași parte cu ochiul afectat. Sensibilitatea la lumină (fotofobia) este un simptom frecvent asociat.
- Nevrita optică
Inflamația nervului optic (nevrita optică) provoacă de obicei o scădere bruscă, temporară, dar severă a acuității vizuale (vedere în ceață sau pierderea vederii) la unul sau, mai rar, la ambii ochi. Nevrita optică nu este o boală de sine stătătoare, ci adesea un simptom al unei alte afecțiuni subiacente precum:
- Scleroza multiplă – nevrita optică este adesea primul semn
- Infecții – virale (rujeolă, oreion, gripă) sau bacteriene (boala zgârieturii de pisică, sifilis)
- Boli autoimune – lupus, sarcoidoză
- Neuromielita optică – o afecțiune rară, similară sclerozei multiple
Durerea este localizată în jurul ochiului, și se agravează de obicei la mișcările globului ocular.
8. Afecțiuni orbitare care pot determina dureri oculare și cefalee:
- Celulită orbitară
- Tumori orbitare
- Inflamații
9. Sindromul de ochi uscat sever
Poate da disconfort ocular persistent și cefalee asociată astenopiei, mai ales in context digital.
10. Expunerea la lumină intensă
Poate declanșa cefaleea la persoanele care suferă de migrene.
Cefaleea de cauză oftalmologică este un semnal important, care nu trebuie ignorat. Deși multe dureri de cap sunt benigne (legate de oboseala oculară sau de tensiunea musculară), unele pot fi manifestarea unor afecțiuni oculare importante.
Diagnosticarea precoce printr-un consult la medicul oftalmolog este esențială pentru:
- corectarea viciilor de refracție,
- prevenirea complicațiilor glaucomului,
- tratamentul inflamațiilor oculare,
- îmbunătățirea calității vieții pacientului.
Dacă aveți vreun disconfort la nivel ocular sau o durere de cap persistentă, vă așteptăm la o consultație oftalmologică la Oftal Medica Consult!
