Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este o afecțiune degenerativă cronică, progresivă, care afectează macula. Macula este cea mai importantă zonă din retină, care ne permite să vedem lucruri cu o claritate maximă în centrul câmpului vizual. Integritatea acestei zone este vitală pentru activități care necesită o claritate vizuală precisă, cum ar fi cititul, scrisul, recunoașterea fețelor, conducerea autovehiculelor și a altor activități care implică percepția detaliilor fine.
Care sunt simptomele bolii?
Impactul bolii asupra vederii depinde de forma de boală – uscată sau umedă (descrise în prima parte a articolului).
În cele mai multe cazuri de DMLV uscat, leziunile drusen nu provoacă pierderi severe de vedere, dar pot fi asociate cu afectarea adaptării la lumină, deformarea imaginii (metamorfopsii), scăderea vitezei la citit și cu scăderea sensibilității la contrast. Scăderea semnificativă a acuității vizuale în urma degenerescenței maculare uscate este în general cauzată de apariția atrofiei sau de progresia bolii către forma umedă.
În degenerescența maculară formă umedă, pacienții acuză adesea o pierdere relativ bruscă a vederii centrale, deseori însoțită de distorsionarea imaginii. În stadiul final al bolii (cel cicatriceal) vederea centrală este deteriorată ireversibil. Degenerescența maculară nu provoacă orbire completă deoarece nu afectează vederea periferică, dar pierderea vederii centrale are un impact major asupra calității vieții celor afectați.
Putem preveni apariția bolii?
Degenerescența maculară legată de vârstă este o afecțiune care apare în principal din cauza procesului de îmbătrânire, dar mai există și factori genetici și de mediu care pot contribui la dezvoltarea acesteia. Prevenirea bolii nu este întotdeauna posibilă, dar există câțiva factori legați de stilul de viață pe care îi putem influența cu scopul de a reduce riscul de apariție sau de agravare a afecțiunii.
Iată câteva măsuri de prevenire sau de încetinire a degenerescenței maculare:
- Alimentația sănătoasă:
Consumul de alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi vitaminele C și E, Zinc, Luteină și Zeaxantină, poate ajuta la protejarea maculei. Aceste substanțe se găsesc în legume cu frunze verzi (spanac, varza kale), morcovi, ardei roșii și ouă.
Consumul de pește gras (somon, sardine) care conține acizi grași omega-3, benefici pentru ochi.
- Evitarea (sau încetarea) fumatului:
Fumatul este un factor de risc major pentru degenerescența maculară. Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta această afecțiune.
- Protecția ochilor de radiațiile ultraviolete (UV)
Purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, scade expunerea la radiațiile ultraviolete care contribuie la deteriorarea ochilor și la creșterea riscului de degenerescență maculară.
- Monitorizarea cardiovasculară:
Afecțiunile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, dar și alți factori precum colesterolul crescut, pot afecta sănătatea oculară. Tratarea acestor afecțiuni și menținerea unui stil de viață activ și echilibrat ajută la protejarea vederii.
- Controlul greutății și mișcarea:
Exercițiile fizice regulate și menținerea unei greutăți corporale normale sunt importante pentru sănătatea generală și pot contribui și la reducerea riscului de degenerescență maculară.
- Consultul oftalmologic periodic:
Controalele oftalmologice periodice sunt esențiale pentru depistarea timpurie a oricăror semne de degenerescență maculară. Cu cât este depistată mai devreme, cu atât tratamentele pot fi mai eficiente în prevenirea pierderii vederii.
În cazul în care există un risc crescut de degenerescență maculară (de exemplu, dacă există antecedente familiale), medicul oftalmolog poate recomanda suplimente de vitamine.
Cum se stabilește diagnosticul?
Examenul clinic este de obicei suficient pentru a stabili diagnosticul acestei afecțiuni. Atunci când afecțiunea este incipientă și asimptomatică, poate fi descoperită întâmplător în cadrul unui consult oftalmologic de rutină. Afectarea acuității vizuale centrale la o persoană vârstnică ridică suspiciunea bolii și orientează medicul către teste sau investigații specifice:
- Testare cu Grila Amsler
Testul Amsler este un test de vedere simplu, rapid și eficient, utilizat pentru a detecta și monitoriza modificările în vederea centrală ale unei persoane. Pacientul privește o imagine compusă din linii negre pe fundal alb care formează un model de grilă, în centrul grilei existând un punct negru. Acesta urmărește dacă liniile sunt neclare, deformate sau absente. Acest test poate fi efectuat și acasă, periodic, autotestarea cu o grilă Amsler fiind deseori recomandată pacienților pentru a urmări evoluția în timp. 
- Examenul fundului de ochi
Examinarea fundului de ochi după dilatarea pupilelor cu picături midriatice este esențială pentru diagnostic, medicul oftalmolog observând variatele tipuri de leziuni care pot apărea în cadrul bolii.
- Tomografia în coerență optică (OCT) de maculă
Este o investigație adițională, non-invazivă, non-iradiantă, care utilizează semnale luminoase din spectrul infraroșu pentru a crea secțiuni de înaltă rezoluție ale maculei. Acestea intersectează țesuturile și sunt reflectate, iar soft-ul tomografului le analizează, le prelucrează și le redă, în timp real, sub formă de imagini. OCT-ul este foarte util pentru a studia cu exactitate leziunile din degenerescența maculară, pentru a diferenția cu claritate cele două forme atunci când examinarea fundului de ochi nu este concludentă sau pentru a face diagnosticul diferențial cu alte posibile afecțiuni care au aspect similar.
- Angiofluorografia (AFG)
Este o investigație specială care poate fi recomandată de către medicul oftalmolog pentru a obiectiva cu certitudine existența unei membrane neovasculare. Un colorant galben numit fluoresceină este injectat într-o venă, de obicei în braț. Colorantul circulă prin vasele de sânge, iar cu ajutorul unei camere foto speciale se fac fotografii ale retinei pe măsură ce colorantul ajunge la acest nivel.
Cum se tratează degenerescența maculară?
În prezent nu există o terapie dovedită care să oprească progresia DMLV uscată.
Tratamentul pentru degenerescența maculară formă uscată include:
- Suplimente nutritive: se recomandă de obicei suplimente care conțin vitamine și minerale (vitamina C, vitamina E, zinc, cupru), luteină și zeaxantină. Numeroase studii clinice au arătat beneficiul acestora în încetinirea progresiei bolii.
- Modificări ale stilului de viață: renunțarea la fumat și o dietă sănătoasă contribuie la încetinirea progresiei bolii.
- Monitorizarea acasă cu grila Amsler și controalele oftalmologice periodice pentru a urmări evoluția și a adapta tratamentul în funcție de stadiul bolii.
Tratamentul pentru degenerescența maculară forma umedă:
- În prezent, standardul de tratament al DMLV umed este reprezentat de injectarea intravitreană (în globul ocular) a unor substanțe anti-VEGF (factor de creștere al endoteliului vascular) precum bevacizumab, ranibizumab și aflibercept, care acționează prin reducerea formării de noi vase de sânge anormale sau regresia celor deja existente, limitând zona maculară afectată. Numărul acestor injecții va fi stabilit de către medicul oftalmolog, în funcție de stadiul de evoluție al bolii și de progresia acesteia.
- Fotocoagularea cu laser poate fi utilizată uneori pentru a distruge vasele de sânge anormale din ochi.
- Terapia fotodinamică folosește un medicament fotosensibilizant activat de lumină pentru a distruge vasele de sânge anormale.
Decizia către un tratament sau altul va fi luată de către medicul oftalmolog, în funcție de vârsta și starea generală de sănătate a pacientului, de cât de avansată este boala și cât de afectată este vederea și de progresia în timp.
Deși nu există un tratament care vindecă complet degenerescența maculară, este important de știut că există soluții terapeutice care pot cel puțin să încetinească progresia bolii.
Iar controalele oftalmologice periodice, regulate, ajută medicul oftalmolog să monitorizeze atent și să evalueze cât mai corect tipul de degenerescență maculară și răspunsul la tratament.
Vă așteptăm la consultație!
