Vorbim despre strabism atunci când ochii nu sunt aliniați, nu sunt paraleli.
Atunci când unul sau ambii ochi sunt deviați spre nas, se numește esotropie (sau strabism convergent), spre ureche – exotropie (sau strabism divergent), în sus – hipertropie, iar în jos – hipotropie. Există și un strabism fiziologic, care persistă doar până la vârsta de 3-4 luni și apoi dispare.
Strabismul afectează aproximativ 5% dintre copii și poate apărea de la naștere (sau în primele 6 luni de viață) – așa numitul strabism congenital, sau de la vârsta de 2-3 anișori până la 5-6, de obicei însoțit de existența unor defecte de dioptrii – așa numitul strabism refractiv. Cu toate acestea, strabismul poate fi întâlnit și la copiii mai mari și chiar la adulți.
Există mai multe forme speciale de strabism (paralitice, restrictive, alte strabisme verticale).
CAUZELE STRABISMULUI
- Multe strabisme sunt moștenite (au o cauză ereditară)
- Dar există și strabisme fără o cauză explicabilă (cum este Esotropia congenitală), deși se știe că se datorează unui defect de dezvoltare a conexiunilor cerebrale responsabile de alinierea corectă a globilor oculari
- Defectele mari de dioptrii necorectate
- Diferența mare de dioptrii între cei doi ochi (anizometropie)
- Vederea scăzută la unul sau ambii ochi – datorită altor afecțiuni oculare (cataracta congenitală, afecțiuni retiniene sau ale nervului optic etc.)
- Prematuritatea
- Sindromul Down (la 20-60% dintre pacienți)
- Afecțiuni neurologice – paralizia cerebrală, hidrocefalia, tumori cerebrale, paralizii de nervi cranieni, Miastenia Gravis, accidente vasculare cerebrale – principala cauză de apariție a strabismului la adulți
- Traumatisme craniene sau orbitare
- Infecții sau tumori orbitare
- Afecțiuni tiroidiene – boala Graves
DE CE TREBUIE TRATAT IMEDIAT CE APARE
În primul rând, pentru că poate determina ambliopie (vedere scăzută sau ochi leneș)! Atunci când ochii nu sunt aliniați, pentru a evita vederea dublă (diplopia), creierul ignoră de obicei imaginea de la ochiul deviat (ochiul strabic), bazându-se doar pe informațiile transmise de ochiul dominant (fixator). Astfel, ochiul cu strabism nefiind folosit, se lenevește, devine ambliop.
Ambliopia nu apare niciodată atunci când ochii fixează pe rând (când strabismul este alternant).
Uneori pacienții cu strabism pot avea vedere încețoșată, oboseală oculară, dureri de cap, pot închide un ochi în lumină puternică, pot avea o poziție anormală a capului sau pot avea vedere dublă.
TRATAMENTUL STRABISMULUI
Este unul foarte complex și de aceea trebuie făcut sub îndrumarea unui oftalmolog cu experiență în astfel de cazuri.
Există forme de strabism care se pot corecta doar prin ochelari (cu dioptrii sau cu lentile speciale cu prisme) sau lentile de contact. Tratamentul de dezambliopizare (recuperarea vederii ochiului leneș prin ocluzie), alături de exercițiile ortoptice, se recomandă ori de câte ori este nevoie. Alteori, tratamentul strabismului necesită și intervenție chirurgicală. Însă de cele mai multe ori, tratamentul cuprinde toate aceste metode de tratament (operație, ochelari, ocluzie, exerciții ortoptice).
În anumite situații particulare se poate folosi și toxina botulinică tip A (Botox) care se injectează în mușchiul hiperton cu scopul de a-l slăbi (produce paralizia temporară a mușchiului în care se injectează). Injecția cu toxină botulinică se poate folosi în locul operației sau după operație, pentru corectarea deviațiilor reziduale. Indicațiile sunt specifice și medicul care tratează strabismul va decide dacă acest tratament se pretează sau nu, în funcție de fiecare caz în parte.
Operația de strabism se efectuează pe mușchii extraoculari care coordonează mișcările globilor oculari. Această intervenție nu afectează vederea, scopul fiind alinierea cât mai bună a ochilor.
Uneori, în funcție de mărimea deviației și de complexitatea strabismului, poate fi nevoie de 2-3 intervenții chirurgicale pentru obținerea rezultatului dorit.
Referitor la vârsta la care se poate opera strabismul – teoretic se poate la orice vârstă. Dar în funcție de vârsta de debut, de particularitățile fiecărui tip de strabism, există indicații specifice.
De exemplu, esotropia congenitală este bine să se opereze cât mai repede (până în 18-24 luni) pentru un rezultat cât mai bun funcțional și estetic.
Strabismele debutate mai târziu, dacă au indicație de operație, aceasta se va efectua imediat după epuizarea celorlalte forme de tratament – ochelari, recuperarea vederii ochiului leneș prin ocluzie.
Trebuie stiut faptul că operația de strabism nu scapă copilul și de ochelari. Se adresează doar alinierii globilor oculari. Dacă pacientul are și un defect de dioptrii, ochelarii vor fi purtați și după operație, pentru a avea o vedere clară.
Și adulții cu strabism se pot opera. În strabismele complicate, apărute în afecțiuni tiroidiene sau neurologice, care se însoțesc de obicei și de vedere dublă, tratamentul este complex și evoluează în etape.