Ambliopia funcțională sau „ochiul leneș”, reprezintă scăderea acuității vizuale la un singur ochi (mai rar la ambii ochi) datorită unei dereglări a vederii binoculare și/sau deprivării vizuale, fără existența unei leziuni organice – o afecțiune a retinei sau a nervului optic.
Ambliopia poate apărea de la naștere până pe la 6-7 ani, când are loc maturarea completă a sistemului vizual. Este cu atât mai gravă cu cât apare la o vârstă mai mică, deoarece afectează dezvoltarea vederii binoculare (capacitatea de a vedea cu ambii ochi o singură imagine).
Întrucât copilul cu ambliopie nu realizează că are vederea mai scăzută la un ochi, deoarece el vede bine cu ambii ochi deschiși, creierul are tendința de a ignora (de a suprima) imaginea neclară de la ochiul cu probleme, instalându-se astfel rapid ambliopia.
Cele mai frecvente situații în care apare ambliopia funcțională sunt strabismul și anizometropia (diferența de dioptrii între ochi).
Ambliopia din strabism (ambliopia strabică) apare datorită supresiei imaginii de la ochiul deviat, cu scopul evitării diplopiei.
În caz de anizometropie, când copilul se naște cu o diferență de dioptrii între ochi, în lipsa ochelarilor corespunzători, ochiul cu dioptria mai mare, care vede mai neclar, nu este folosit și se lenevește, devine ambliop.
Dacă există defecte de dioptrii mari, bilaterale, necorectate (cel mai frecvent în hipermetropiile mari), ambliopia se poate instala și bilateral.
