Ce este cataracta?
Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului, o lentilă intraoculară responsabilă de focalizarea imaginilor pe retină. Cristalinul, în mod normal transparent, își modifică curbura pentru ca imaginea să se formeze clar pe retină, indiferent de distanța la care privim. Astfel, pentru a putea vedea clar la aproape cristalinul se bombează, iar pentru a focaliza la distanță, acesta se aplatizează. Când cristalinul devine opac (apare cataracta) acest lucru împiedică formarea clară a imaginilor și scăderea vederii.
Tipuri de cataractă pediatrică
Cataracta apare de obicei la persoanele în vârstă, dar ea se întâlnește și la copii, uneori chiar de la naștere.
În funcție de momentul apariției, cataracta pediatrică este împărțită în:
- Cataracta congenitală – atunci când este prezentă de la naștere
- Cataracta infantilă – apare în primul an de viață
- Cataracta juvenilă – apare la copilul mare
Din ce cauză apare cataracta la copii?
Majoritatea (peste 60%) cataractelor congenitale sau infantile apărute la ambii ochi (bilaterale) nu sunt asociate cu alte afecțiuni generale. De obicei, cauzele nu sunt clar identificate, dar se consideră că pot fi datorate unor mutații genetice. Până în prezent, au fost descoperite peste 50 de gene implicate în apariția cataractei congenitale. O treime din cazuri sunt ereditare – sunt prezente și la alți membrii ai familiei.
Iar în 10% din cazuri, cataracta bilaterală apare secundar unor afecțiuni oculare sau generale (sistemice). Dintre bolile sistemice ce pot asocia cataracta pediatrică, menționăm:
- anomalii cromozomiale – Sindromul Down
- afecțiuni musculo-scheletale – distrofia miotonică
- anomalii ale colagenului – sindrom Marfan
- sindroame renale
- anomalii craniofaciale
- boli metabolice – diabet zaharat, galactozemie, hipocalcemie
- infecții intrauterine în timpul sarcinii – citomegalovirus, rubeolă, toxoplasmoză, varicelă, sifilis
Cataracta unilaterală poate fi cauzată de persistența vascularizației fetale, anomaliile de dezvoltare ale globului ocular sau patologia retiniană (colobom, decolare retiniană).
Ce tipuri de cataractă pediatrică există?
În funcție de aspectul clinic, există numeroase tipuri de cataracte congenitale care pot afecta cristalinul parțial – doar anumite straturi ale acestuia, sau total. Ca exemplu, în cataracta polară anterioară, medicul oftalmolog observă o opacitate punctiformă în centrul învelișului anterior al cristalinului, iar în cea nucleară, zona centrală este opacifiată. Asfel, opacifierea cristalinului poate avea un impact variabil asupra dezvoltării normale a vederii.
Când suspectăm cataracta la copilul mic?
Cataracta se poate depista prin evaluarea reflexului roșu pupilar cu ajutorul oftalmoscopului. Și este bine ca toți nou-născuții să fie supuși unui astfel de screening, pentru evaluarea acestui reflex roșu al fundului de ochi. Copilul cu cataractă poate avea un reflex pupilar albicios în loc de roșiatic (leucocorie). De multe ori există și anumite semne indirecte care pot indica o vedere scăzută la unul sau ambii ochi. Incapacitatea de a fixa și urmări obiectele la un copil de 3 luni sau apariția nistagmusului (mișcări involuntare ale ochilor) se pot datora unei cataracte congenitale bilaterale. Cataracta unilaterală poate induce ambliopie profundă la ochiul respectiv (ochi leneș) sau strabism, ea nefiind evidentă însă celor din jur decât dacă este modificat reflexul roșu pupilar sau atunci când apare strabismul.
Cum se depistează cataracta la copil?
Diagnosticul cataractei pediatrice este stabilit prin consult oftalmologic complet. Consultul începe cu o anamneză minuțioasă, obținându-se informații importante despre istoricul familial, detalii despre sarcină și dezvoltarea copilului, precum și cele despre starea generală de sănătate. Medicul oftalmolog pediatru cuantifică impactul cataractei asupra vederii prin testarea acuității vizuale (la copilul mai mare), determinarea dioptriilor, examinarea fundului de ochi si evaluarea reflexului roșu pupilar cu ajutorul oftalmoscopului direct, examinarea la biomicroscop (când acest lucru este posibil), uneori ecografie sau alte investigații suplimentare. Ocazional, pot fi necesare analize de laborator sau genetice.
Ce impact are cataracta asupra vederii copilului?
Întrucât cataracta pediatrică poate apărea foarte devreme, încă din primele luni de viață, este extrem de important să fie diagnosticată la timp, deoarece are implicații majore asupra acuității vizuale. Pentru că survine într-o perioadă de imaturitate a sistemului vizual, existența unui obstacol în calea dezvoltării vederii (cristalinul opac împiedică practic transmiterea luminii, a stimulului vizual, către retină și mai departe prin nervii optici spre creier), determină o vedere foarte scăzută și greu de recuperat în lipsa unui tratament corect și precoce.
Cum se tratează cataracta pediatrică?
Tratamentul este chirurgical, însă nu toate cataractele pediatrice necesită intervenție chirugicală. În opacitățile mici, medicul oftalmolog pediatru poate recomanda picături pentru dilatarea pupilei care permit razelor de lumină să treacă pe lângă opacitatea cristaliniană și să ajungă la retină.
Atunci când cataracta este însă densă și în centrul pupilei, mai mare de 3 mm și împiedică vizualizarea fundului de ochi, ea trebuie îndepărtată chirurgical cât mai repede posibil, iar acest lucru trebuie făcut cu atât mai repede cu cât copilul este mai mic, pentru a se evita instalarea ambliopiei (ochiului leneș). De exemplu, o astfel de cataractă, prezentă la un singur ochi la copilul nou-născut, trebuie operată în primele săptămâni de viață.
Odată ce cataracta a fost înlăturată chirurgical, în locul cristalinului opacifiat se implantează un cristalin artificial, transparent. În cazuri rare, dacă implantarea cristalinului artificial nu este posibilă, corecția optică se va realiza cu lentile de contact.
Ce urmează după operația cataractei pediatrice?
Toți copiii operați de cataractă la vârstă mică, necesită urmărire periodică foarte atentă. Chiar dacă tehnicile chirurgicale moderne folosite în zilele noastre permit o chirurgie impecabilă, implantul de cristalin artificial la vârste mici (sub 1 an) se poate asocia cu riscul apariției glaucomului secundar, a cataractei secundare și a miopiei.
În plus, tratamentul se va axa pe combaterea ambliopiei (a ochiului leneș), mai ales la copiii cu cataractă unilaterală. Toți acești copii vor purta ochelari pentru corecția viciilor de refracție restante, a diferențelor de dioptrii dintre cei doi ochi și vor face tratament intens de dezambliopizare. Acest tratament constă în acoperirea (ocluzia) ochiului cu vedere mai bună, conform regimului recomandat de medicul oftalmolog pediatru.
Dacă aceste lucruri nu se respectă, iar copilul nu este urmărit la intervale regulate, vederea va rămâne foarte slabă chiar dacă operația de cataractă a fost un succes.
Așadar, dacă în familie există cazuri de cataractă pediatrică, sau dacă mama a avut o infecție în timpul sarcinii, sau atunci când părinții observă modificări ale reflexului roșu pupilar la copilul lor (mai ales în fotografii) sau li se pare că nu are un comportament vizual normal pentru vârsta lui, este mai bine să se efectueze un consult oftalmologic cât mai precoce.
La Oftal Medica Consult, ne dedicăm sănătății vizuale a copiilor tăi! Medicii noștri specializați în oftalmologie pediatrică te pot ajuta cu diagnostice rapide și tratamente personalizate. Dacă ai observat semne de probleme de vedere la copilul tău, nu aștepta! Dacă ești din București, programează-te astăzi la un medic oftalmolog și asigură-te că vederea copilului tău se dezvoltă corect.
Cu drag,
Dr. Bianca Neagoe
