Ai peste 40 ani, nu ai purtat niciodată ochelari, dar în ultima perioadă cititul unui scris mai mic a devenit o adevărată provocare, mai ales atunci ești obosit?
Îți sună cunoscut acest scenariu? Sau poate suferi de miopie și ți se pare că devine obositor să citești cu ochelarii actuali, te simți mai bine dacă îi îndepărtezi și citești cu ochiul liber? Toate aceste fenomene apar atunci când se instalează presbiopia.
Ce este presbiopia?
Presbiopia este termenul medical care definește scăderea capacității ochiului de a vedea clar obiectele apropiate. Aceasta reprezintă un proces fiziologic normal, o evoluție naturală a vederii și nu o boală propriu-zisă, dar poate afecta semnificativ calitatea vieții, în special după vârsta de 40-45 de ani.
Pentru a înțelege de ce apare această afecțiune ne putem imagina ochiul ca pe un aparat de fotografiat. La fel ca acesta, ochiul are mai multe componente care lucrează împreună pentru a produce o imagine clară indiferent de distanța la care privim:
- Corneea este echivalentul lentilei anterioare a aparatului foto, prin care lumina pătrunde în ochi.
- Irisul și pupila funcționează ca diafragma aparatului foto, ajustând cantitatea de lumină care ajunge în ochi în funcție de condițiile de iluminare.
- Cristalinul este lentila internă care focalizează razele de lumină pe retină, similar cu modul în care obiectivul focalizează imaginea pe filmul fotografic.
- Globul ocular este comparabil cu corpul aparatului foto, fiind o structură opacă ce împiedică împrăștierea aberantă a razelor de lumină.
Dacă la aparatul foto zoom-ul optic este dat de ansamblul de lentile care alcătuiesc obiectivul, la nivelul ochiului cristalinul este lentila care reglează calitatea imaginii, astfel că putem vedea clar atât la distanță, cât și de aproape fără efort perceptibil. Acest lucru se realizează cu ajutorul mușchiului ciliar de care cristalinul este ancorat prin niște fibre subțiri dispuse ca în spițe de roată. Atunci când privim un obiect aflat aproape de ochi, mușchiul se contractă, cristalinul bombează și acomodează – “strânge” imaginea pe retină, și invers, când privim în depărtare, mușchiul se relaxează, cristalinul se aplatizează, iar imaginea se focalizează la nivelul retinei.
În tinerețe, cristalinul este moale și flexibil, schimbându-și forma cu ușurință. Odată cu înaintarea în vârstă, cristalinul își pierde treptat din elasticitate și din capacitatea de acomodare. Ochiul nu mai reușește să producă o imagine clară, iar persoanei cu presbiopie îi este greu să vadă de aproape, fiind necesar să îndepărteze textul sau ecranul telefonului pentru a putea citi.
Putem preveni apariția presbiopiei?
Din păcate nu există nicio modalitate de a opri sau de a inversa procesul normal de îmbătrânire care cauzează presbiopia. Cu toate acestea, presbiopia poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact, ba există chiar și anumite medicamente sau intervenții chirurgicale destinate pacienților cu presbiopie.
Cum se poate corecta presbiopia?
Presbiopia se poate corecta prin:
- Ochelari (corecție optică)
În lipsa unui alt defect de ochelari (miopie, hipermetropie sau astigmatism) care să afecteze acuitatea vizuală la distanță, atunci o pereche de ochelari doar pentru citit (cu lentile monofocale) va fi suficientă pentru a combate dificultățile în vederea de aproape.
Dacă aveți nevoie de ochelari și pentru distanță, atunci este posibil ca medicul oftalmolog să vă recomande lentile bifocale sau progresive, care au avantajul unei lentile combinate (și pentru distanță și pentru aproape), eliminând disconfortul creat de purtarea a două perechi de ochelari și schimbarea lor în funcție de necesități.
Lentilele bifocale sunt acele lentile care au o o pastilă (cu dioptria pentru aproape) încorporată în partea inferioară a lentilei, astfel încât putem vedea clar la distanță prin partea superioară a lentilei și la aproape prin partea inferioară a acesteia. Lentilele bifocale nu corectează și vederea la distanța intermediară.
Lentilele progresive (sau multifocale) corectează vederea la toate distanțele, având un design special astfel încât dioptria se modifică treptat, din partea superioară până în partea inferioară a lentilei, oferind o vedere optimă oriunde am privi.
- Lentile de contact
Din considerente estetice, dar nu numai, unele persoane preferă să poarte lentile de contact în locul ochelarilor. Pacienții care sunt purtători de lentile de contact, în momentul în care devin presbiți, pot alege să păstreze în continuare lentilele cu dioptria pentru distanță și să folosească ochelari peste lentilele de contact, doar în momentul în care vor să vadă la aproape. Sau pot schimba lentilele monofocale care corectează doar vederea la distanță, cu lentile de contact multifocale (progresive) care au mai multe zone cu dioptrii diferite și prin care pacientul poate vedea atât la distanță cât și la aproape.
Există și posibilitatea corectării unui ochi pentru vederea la distanță și a celuilalt pentru vederea la aproape (monovision). Aceasta metodă de corecție poate duce la afectarea capacității de a aprecia corect distanța la care se află obiectele sau viteza unui obiect în spațiu, necesitând o adaptabilitate mare a pacientului care nu este întotdeauna posibilă.
Toate aceste posibilități de corecție prezintă avantaje și dezavantaje, de aceea trebuiesc discutate cu fiecare pacient în parte și adaptate nevoilor și stilului de viață al fiecăruia.
Există medicamente care să corecteze presbiopia?
Din păcate nu există pastile și nici picături care să trateze efectiv presbiopia, adică să o vindece, întrucât acesta este un proces fiziologic care se instalează o dată cu înaintarea în vârstă.
În Statele Unite ale Americii sunt disponibile însă niște picături oftalmice aprobate de către FDA (U.S. Food and Drug Administration). Aceste picături conțin clorhidrat de pilocarpină, o substanță care induce mioză (reduce dimensiunea pupilei) ceea ce permite ochilor o focalizare mai bună la aproape. Picăturile oftalmice sunt eficiente până la șase ore și trebuiesc utilizate zilnic. Deși îmbunătățesc vederea de aproape, acestea pot provoca și efecte secundare precum dureri de cap, scăderea vederii nocturne și iritarea ochilor și nu sunt indicate tuturor pacienților cu presbiopie.
Nu există o operație ca să nu mai port ochelari?
Aceasta este o întrebare frecventă pe care ne-o adresează mulți dintre pacienții noștri atunci au nevoie de ochelari pentru aproape.
Răspunsul este da, în prezent sunt anumite metode de corecție chirurgicală a presbiopiei, dar care nu se potrivesc oricărui pacient. Ele trebuiesc analizate foarte bine împreună cu medicul care le efectuează și în funcție de anumiți parametri specifici, de stilul de viață al pacientului și de așteptările acestuia, să se decidă împreună care este metoda cea mai potrivită de tratament.
Există tehnici laser moderne care corectează vederea ochiului dominant pentru distanță și a ochiului nedominant pentru vederea la aproape (tehnica monovision). Spre deosebire de corecția monovision obținută prin utilizarea lentilelor de contact, această tehnică laser adaugă o „zonă de tranziție” pentru vederea intermediară, astfel încât să se creeze o trecere lină între zonele de vedere pentru aproape, intermediar și îndepărtat. Acest lucru ajută creierul să îmbine mai ușor imaginile formate de fiecare ochi și îmbunătățește percepția în profunzime. Tratamentul trebuie adaptat nevoilor specifice ale fiecărui pacient, ținând cont de dioptrie, forma corneei, stilul de viață și meseria fiecăruia.
Extracția cristalinului transparent (schimbarea cristalinului în scop refractiv) este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează cristalinul natural al ochiului și se înlocuiește cu un cristalin artificial multifocal. Procedura este similară cu operația de cataractă, dar se efectuează pe un cristalin transparent și reprezintă o alternativă la chirurgia oculară cu laser pentru corectarea presbiopiei sau a anumitor erori de refracție precum miopia forte, hipermetropia. Cristalinele artificiale sunt de mai multe tipuri, iar prin implantarea unui cristalin multifocal vederea va fi optimă la toate distanțele, iar în majoritatea cazurilor pacienții vor fi independenți de ochelari. Este important de știut că uneori design-ul cristalinului multifocal poate induce postoperator apariția unor fenomene vizuale, de exemplu apariția unor halouri luminoase (efectul de halou) sau a unor străluciri puternice în jurul luminilor (glare). În majoritatea cazurilor percepția halourilor se ameliorează în câteva luni pe măsură ce creierul se adaptează. În cazurile rare în care acest lucru nu se întâmplă, pacientul poate opta pentru înlocuirea cristalinului multifocal cu unul simplu, monofocal.
Pe lângă procedurile descrise mai sus, mai există o procedură chirurgicală mai puțin comună, minim invazivă, ce implică inserarea unui dispozitiv optic de mici dimensiuni în interiorul corneei unuia dintre ochi (implant cornean) pentru a îmbunătăți vederea de aproape.
Pentru a stabili care dintre toate metodele discutate este cea mai potrivită pentru tine, primul pas este efectuarea unui consult oftalmologic complet. În cadrul consultului ți se vor efectua toate investigațiile necesare iar medicul îți va prezenta toate opțiunile și veți decide împreună care este soluția optimă pentru tine.
Te așteptăm la consultație!
