Ce este diabetul zaharat?
Diabetul zaharat este o boală caracterizată prin afectarea metabolismului glucidic, lipidic și proteic, determinată fie de un deficit al secreției de insulină, fie de o reducere a sensibilității țesuturilor la acțiunea acesteia.
De câte tipuri este diabetul zaharat?
Există două tipuri principale de diabet zaharat:
Diabetul zaharat de tip I
Diabetul zaharat de tip I (numit în trecut și diabet zaharat insulino-dependent sau diabet juvenil), reprezintă aproximativ 8% dintre toate cazurile de diabet și este o afecțiune cronică în care celulele beta ale pancreasului produc puțină insulină sau nu produc deloc. Insulina este un hormon esențial care ajută zahărul din sânge (glucoza) să intre în celulele organismului pentru a produce energia necesară funcționării acestora. Se consideră că diabetul de tip I este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge propriile celule din pancreas care produc insulină. Nu se știe exact care este cauza declanșatoare, dar există o combinație de factori genetici (o predispoziție genetică) și de mediu (expunerea la anumite virusuri).
Diabetul zaharat de tip I poate apărea la orice vârstă, existând însă două vârfuri notabile ale incidenței: la copiii între 4 și 7 ani și la cei între 10 și 14 ani. Nu există tratament care să vindece diabetul de tip I. Tratamentul vizează normalizarea cantității de zahăr din sânge (al glicemiei) prin administrarea de insulină zilnic, controlul dietei și al stilului de viață în vederea prevenirii complicațiilor.
Diabetul zaharat de tip II
Diabetul zaharat de tip II (numit și diabet zaharat non-insulino-dependent) este consecința reducerii sensibilității țesuturilor țintă la efectele metabolice ale insulinei, așa-numita rezistență la insulină. Diabetul zaharat de tip II este mult mai des întâlnit decât cel de tip I, 90% dintre pacienții diabetici suferind de această formă de boală. În majoritatea cazurilor, boala debutează după vârsta de 30 ani, deseori între 50 și 60 ani și se instalează treptat. Obezitatea este cel mai important factor de risc pentru apariția acestui tip de diabet.
Spre deosebire de diabetul zaharat de tip I, în diabetul zaharat de tip II pancreasul produce suficientă insulină, existând chiar o concentrație crescută a acesteia în sânge, însă celulele nu o mai pot utiliza corect, devenind rezistente la acțiunea sa.
În mod normal, insulina circulă în tot organismul și are ca rol principal permiterea pătrunderii glucozei (un zahăr) în celule, scăzând astfel glicemia (cantitatea de glucoză din sânge). Glucoza este principala sursă de energie pentru toate celulele organismului. Imediat după ce mâncăm o masă bogată în glucide, glucoza absorbită în sânge va determina o secreție rapidă de insulină, care, la rândul său, determină captarea rapidă, depozitarea și utilizarea glucozei în aproape toate țesuturile, în special în mușchi, țesut adipos și ficat. Când acest mecanism nu mai funcționează cum trebuie, apare hiperglicemia cronică cu efecte nocive în tot organismul, ducând la multiple complicații. Un nivel constant crescut de glucoză în sânge (hiperglicemie) poate afecta organele majore din corp, cum sunt inima, vasele de sânge, nervii, ochii și rinichii.
Cum ne poate afecta diabetul zaharat vederea?
Diabetul zaharat poate da multiple complicații, însă principalele afecțiuni oculare induse de diabet sunt retinopatia diabetică, cataracta și glaucomul.
Dintre toate, retinopatia diabetică este cea mai de temut complicație, întrucât are o evoluție progresivă, iar fără tratamentul adecvat duce la pierderea vederii. O vom detalia în rândurile următoare.
Cataracta, opacifierea cristalinului (lentila transparentă din interiorul ochiului), poate apărea la oricine, însă pacienții cu diabet zaharat au un risc mult mai mare de a dezvolta această afecțiune. Cataracta apare mai devreme ca vârstă și progresează mai rapid la persoanele diabetice, comparativ cu cele non-diabetice. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că nivelul mare de glucoză din sânge (hiperglicemia) duce în timp la modificări în structura cristalinului, determinând opacifierea acestuia.
Glaucomul este o boală care afectează nervul optic datorită unei presiuni intraoculare crescute. Adulții cu diabet au un risc dublu de a face glaucom. Riscul crește și cu durata de evoluție a bolii. De exemplu, persoanele cu diabet zaharat au cu 48% mai multe șanse de a dezvolta glaucom cu unghi deschis peste 20 de ani, decât persoanele fără diabet. Efectele vasculare ale diabetului contribuie la acest lucru. Știm că diabetul poate deteriora vasele de sânge din tot corpul. În ochi, fluxul sanguin alterat poate afecta nutriția și aprovizionarea cu oxigen a nervului optic, afectându-l fie direct, fie făcându-l mai susceptibil la deteriorarea indusă de presiunea intraoculară ridicată.
Retinopatia diabetică
Retinopatia diabetică (RD) este principala cauză de orbire din lume la adulții cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani. Cel puțin o treime dintre pacienții cu diabet zaharat dezvoltă retinopatie diabetică, iar persoanele cu vârsta de peste 60 de ani au un risc mai mare decât cele mai tinere.
Cel mai important factor de risc în apariția retinopatiei diabetice este durata evoluției bolii, retinopatia diabetică apărând rareori la mai puțin de 5 ani de la declanșarea diabetului. Cu cât o persoană are diabet de mai mult timp, cu atât crește riscul de a dezvolta această complicație. La nivel mondial prevalența (numărul total de cazuri) retinopatiei diabetice este de 77,3% la persoanele cu diabet de tip I și de 25,1% la persoanele cu diabet de tip II.
Ce este retinopatia diabetică?
Retinopatia diabetică este o microangiopatie, în care vasele sangvine de calibru mic sunt în special vulnerabile la leziuni cauzate de hiperglicemia cronică. Hiperglicemia cronică duce la afectarea vasculară prin trei mecanisme principale: leziuni ale pereților vasculari, alterarea fluxului sanguin și a celulelor sanguine – eritrocite și trombocite. Astfel, sângele devine mai vâscos, apare staza vasculară, vasul se înfundă, iar țesutul deservit devine ischemic.
De câte tipuri este retinopatia diabetică?
În funcție de severitatea leziunilor, retinopatia indusă de diabet poate fi împărțită în două mari categorii: retinopatie diabetică neproliferativă și proliferativă.
În stadiul de retinopatie diabetică neproliferativă, vasele de sânge din retină devin din ce în ce mai afectate de hiperglicemie, peretele vascular își pierde din proprietățile de barieră naturală între sânge și retină, se întinde, se dilată și devine mult mai permeabil. Astfel apar scurgeri de lichid și sânge în retină, apar hemoragiile, edemul macular și ischemia retiniană. Atunci când este afectată zona centrală din retină (macula), vederea scade semnificativ.
Pe măsură ce boala avansează, aceasta poate evolua către retinopatie diabetică proliferativă. În acest stadiu sever, închiderea vaselor de sânge deteriorate declanșează formarea de noi vase de sânge în retină. Aceste vase anormale sunt extrem de fragile și sunt predispuse la sângerări atât în retină cât și în vitros (substanța gelatinoasă din interiorul ochiului). Apariția acestor vase anormale este însoțită și de o dezvoltare de țesut fibrotic, cicatricial, care poate determina dezlipirea retinei. În plus, formarea anormală a vaselor de sânge poate crește presiunea intraoculară, putând deteriora nervul optic, ducând la o formă severă de glaucom secundar (neovascular). Aceste complicații amenințătoare de vedere pot apărea în boala oculară diabetică avansată, la pacienții netratați sau tratați necorespunzător.
Care sunt simptomele retinopatiei diabetice?
Este foarte important de știut faptul că această afecțiune nu are simptome specifice, vederea putând fi bună chiar și în stadii mai avansate de boală. Uneori, pacienții pot relata o vedere nocturnă slabă (adaptare deficitară la întuneric) și o recuperare vizuală mai lentă în urma unei stimulări luminoase puternice. Diabeticii, chiar și cei fără retinopatie, sunt mai predispuși la o vedere colorată anormală comparativ cu pacienții non-diabetici de aceeași vârstă. Pe măsură ce retinopatia avansează, vederea se deteriorează.
Cum se stabilește diagnosticul de retinopatie diabetică?
Diagnosticul de retinopatie diabetică poate fi stabilit de către medicul oftalmolog în urma unui consult oftalmologic complet, examenul fundului de ochi fiind cel care pune diagnosticul.
Pe lângă consultul clinic, medicul oftalmolog poate avea nevoie și de investigații suplimentare precum OCT (Tomografia în coerență optică) pentru a identifica și trata precoce anumite leziuni care determină scăderea vederii (cum ar fi edemul macular sau o membrană epiretiniană tracțională).
OCT-ul este un instrument esențial pentru stabilirea corectă a protocolului de tratament în retinopatia diabetică, pentru monitorizarea răspunsului la tratament și a evoluției bolii.
Cum se tratează retinopatia diabetică?
Tratamentul general al retinopatiei diabetice constă în:
- Educația pacientului pentru ca acesta să își administreze corect tratamentul specific recomandat de către medicul diabetolog în vederea controlului glicemiei
- Controlul altor factori de risc vascular, în special hipertensiunea arterială și dislipidemia
- Stoparea fumatului pentru diminuarea spasmului vascular
Tratamentul specific al retinopatiei diabetice depinde de leziunile existente, de tipul retinopatiei și de gravitatea bolii. Retinopatia diabetică odată apărută va persista, chiar dacă pacientul are o glicemie normală în urma tratamentului prescris de către medicul diabetolog.
Dacă leziunile sunt periferice și incipiente, pacientul va fi doar urmărit periodic de către medicul specialist oftalmolog pentru monitorizarea evoluției bolii.
Dacă însă leziunile sunt centrale (la nivelul maculei) sau avansate și afectează vederea, există mai multe opțiuni de tratament și medicul oftalmolog va decide care este cea mai indicată fiecărui caz în parte:
- Injecție intravitreană de substanțe care acționează împotriva factorilor de proliferare vasculară (anti VEGF – vascular endothelial growth factor), de exemplu Aflibercept (Eylea)
- Injecție intravitreană de antiinflamatoare corticosteroidiene, de exemplu triamcinolon acetonid
- Tratament cu laser – prin fotocoagularea laser se realizează distrugerea termică a retinei ischemice care produce factori de creștere neovasculară (VEGF), împiedicând astfel apariția și dezvoltarea a noi vase de sânge anormale
- Tratament chirurgical (chirurgie vitreo-retininană) – în cazul hemoragiilor retiniene sau vitreene severe sau în cazul dezlipirilor de retină tracționale sau membranelor tracționale
Cum se poate salva vederea?
În acest demers, foarte importante sunt respectarea tratamentului și dietei prescrise de către medicul diabetolog (pentru menținerea glicemiei în limite normale) și controalele oftalmologice periodice.
Diabetul zaharat poate induce multiple complicații oculare, unele dintre ele foarte severe, care nedescoperite și netratate la timp pot duce la orbire. Din fericire, există numeroase tratamente disponibile pentru a preveni acest lucru. În funcție de stadiul de evoluție al bolii, medicul oftalmolog va decide la ce interval de timp trebuie efectuat controlul pentru a surprinde la timp eventualele leziuni care necesită tratament specific și pentru monitorizarea răspunsului la tratament.
Dacă încă nu ai făcut nici un control oftalmologic și suferi de diabet zaharat, reține că este obligatoriu să efectuezi un consult oftalmologic complet măcar o dată pe an!
Te așteptăm la consultație!
